vraci (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)vráci (-ci), s. m. – Medic. –
Var. vraciu. Sl. vračĭ (Cihac, II, 468; Conev 93),
cf. slov.
vračj. –
Der. vrăcebnicesc, adj. (medical), din
sl. vračĭbĭnŭ; vrăcebnicie, s. f. (exercitarea medicinei);
vracevanie, s. f. (medicină), din
sl. vračevanije; vrăciui, vb. (a exercita meseria de vraci);
vrăciuință, s. f. (îngrijire medicală). Toate aceste cuvinte sînt
înv.