vizitator - explicat in DEX

vizitator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VIZITATÓR, -OÁRE, vizitatori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care vizitează o localitate, un muzeu, o expoziție etc. 2. (Rar) Persoană care face cuiva o vizită. – Vizita + suf. -tor.

vizitator (Dicționar de neologisme, 1986)
VIZITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face o vizită cuiva; cel care vizitează ceva. [Cf. fr. visiteur].

vizitator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VIZITATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care vizitează (3) ceva. ◊ musafir. (< vizita + -tor)

vizitator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vizitatór s. m., pl. vizitatóri

vizitator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*vizitatór, -oáre s. (d. a vizita; lat. visitator). Acela care vizitează de plăcere o localitate, un local: vizitatoriĭ Sinaiĭ, aĭ unuĭ muzeŭ. Musafir.

vizitator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vizitator m. cel ce face o vizită.

vizitator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VIZITATÓR, -OÁRE, vizitatori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care vizitează o localitate, un muzeu, o expoziție etc. 2. (Rar) Persoană care face cuiva o vizită. — Vizita + suf. -tor.