virnanț - explicat in DEX

virnanț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VIRNÁNȚ, virnanți, s. m. Plantă erbacee aromatică cu frunze alterne și penate, cu flori galbene, dispuse în corimb, cu întrebuințări în medicină; rută (Ruta graveolens). – Din magh. virmanc.

virnanț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
virnánț s. m., pl. virnánți

virnanț (Dicționaru limbii românești, 1939)
virnánț m. (ung. virnanc). Trans. Rufă.

virnanț (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VIRNÁNȚ, virnanți, s. m. Plantă erbacee aromatică cu frunze alterne și penate, cu flori galbene, dispuse în corimb, cu miros pătrunzător, neplăcut, utilizată în medicină; rută (Ruta graveolens). — Din magh. virmanc.