violonist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VIOLONÍST, -Ă, violoniști, -ste, s. m. și
f. Persoană care cântă la vioară
3. [
Pr.:
vi-o-] – Din
fr. violoniste.violonist (Dicționar de neologisme, 1986)VIOLONÍST, -Ă s.m. și f. Muzicant care cântă la vioară; viorist. [Pron.
vi-o-. / cf. fr.
violoniste].
violonist (Marele dicționar de neologisme, 2000)VIOLONÍST, -Ă s. m. f. muzicant la vioară; viorist. (< fr.
violoniste)
violonist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)violoníst (vi-o-) s. m.,
pl. violoníștiviolonist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)violonist m. cel ce cânta din vioară.
violonist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VIOLONÍST, -Ă, violoniști, -ste, s. m. și
f. Persoană care cântă la vioară
3. [
Pr.:
vi-o-] — Din
fr. violoniste.