vinețea - explicat in DEX

vinețea (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VINEȚEÁ, -ÍCĂ, vinețéle, s. f. (Bot.) 1. (În forma vinețea) Albăstrea. 2. (În forma vinețică) Vineriță. 3. (În forma vinețică) Numele mai multor ciuperci (comestibile) cu pălăria tare, cărnoasă, de culoare albă, purpurie sau portocalie (Russula). ◊ Vinețică cu lapte = ciupercă comestibilă cu pălăria cărnoasă, aurie sau portocalie, care conține un suc lăptos și dulce (Lactarius volenus). – Vânăt + suf. -ea, -ică.

vinețea (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vinețeá (albăstriță) s. f., art. vinețeáua, g.-d. art. vinețélei; pl. vinețéle, art. vinețélele

vinețea (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vinețea f. pl. Bot. Tr. albăstriță.

vinețea (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VINEȚEÁ, -ÍCĂ, vinețele, s. f. (Bot.) 1. (în forma vinețea) Albăstrea. 2. (în forma vinețică) Vineriță. 3. (în forma vinețică) Numele mai multor ciuperci (comestibile) cu pălăria tare, cărnoasă, de culoare albă, purpurie sau portocalie (Russula). ◊ Vinețică cu lapte = ciupercă comestibilă cu pălăria cărnoasă, aurie sau portocalie, care conține un suc lăptos și dulce (Lactarius volenus). — Vânăt + suf. -ea, -ică.