vinars (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VINÁRS, vinarsuri, s. n. (
Reg.) Rachiu (tare). –
Vin +
ars (după
germ. Branntwein).vinars (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!vinárs (
reg.)
(vi-nars/vin-ars) s. n.,
pl. vinársurivinars (Dicționaru limbii românești, 1939)vinárs n., pl.
urĭ (d.
vin și
ars, după germ.
branntwein).
Trans. Rachiŭ.
vinars (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)vinars n. Tr. rachiu. [Traducere după germ.
Brantwein].
vinars (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)VINÁRS, vinarsuri, s. n. (
Reg.) Rachiu (tare). —
Vin +
ars (după
germ. Branntwein).