vicepreședinte (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)VICEPREȘEDÍNTE, -Ă, vicepreședinți, -te, s. m. și
f. Persoană care ține locul unui președinte când acesta lipsește; locțiitor de președinte; titlu, funcție deținută de această persoană. –
Vice- + președinte (după
fr. vice-président).