vetustate - explicat in DEX

vetustate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VETUSTÁTE s. f. (Livr.) Vechime, bătrânețe. ♦ Stare de deteriorare provocată de trecerea timpului. – Din fr. vétuste, lat. vetustas, -atis.

vetustate (Dicționar de neologisme, 1986)
VETUSTÁTE s.f. (Liv.) Vechime, bătrânețe; stare de deteriorare, produsă de trecerea timpului. [Cf. fr. vétusté, lat. vetustas].

vetustate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VETUSTÁTE s. f. starea a ceea ce este vetust; vechime, bătrânețe. (< fr. vétusté, lat. vetustas)

vetustate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vetustáte (livr.) s. f., g.-d. art. vetustắții

vetustate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VETUSTÁTE s. f. (Livr.) Vechime, bătrânețe. ♦ Stare de deteriorare provocată de trecerea timpului. — Din fr. vétuste, lat. vetustas, -atis.