vetrilă - explicat in DEX

vetrilă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VÉTRILĂ s. f. v. vetrelă.

vetrilă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
vetrílă (-le), s. f. – Velă. – Var. vetrelă, vintrilă, vintrele. Sl. vĕtrilo (Cihac, II, 454; Conev 45). Ultimele var. nu sînt clare, probabil contaminate cu vînt, cf. vetri.

vetrilă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vetrílă v. vetrélă

vetrilă (Dicționaru limbii românești, 1939)
vétrilă și -elă f., pl. e (vsl. vĭetrilo, pînză de corabie, d. vĭetrŭ, vînt, suflare; bg. vĭetrilo, evantaliŭ. V. vîntrele). Vechĭ. Pînză de corabie. Azĭ. Bz. P. P. Umbrelă mare.

vetrilă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vetrilă f. pânză de corabie. [Slav. VĬETRILO, văl (v. vântrelă)].

vetrilă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VÉTRILĂ s. f. v. vetrelă.