veterinărie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))VETERINĂRÍE s. f. (
Fam.) Medicină veterinară. – Din
veterinar +
suf. -ie.veterinărie (Dicționaru limbii românești, 1939)*veterinăríe f. (d.
veterinar).
Fam. Medicina veterinară.
veterinărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)veterinărie f. medicină veterinară:
Școală de veterinărie.