verdete (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))VERDÉTE, verdeți, s. m. (
Reg.)
1. (
Iht.) Boiștean.
2. Larva fluturelui-de-varză.
3. Bâtă scurtă și groasă de lemn verde. – Din
verde +
suf. -ete.verdete (Dicționaru limbii românești, 1939)verdéte m. (d.
verde).
Munt. Vest. Boiștean.
Olt. Nuĭa verde.