vast - explicat in DEX

vast (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VAST, -Ă, vaști, -te, adj. (Despre spații, terenuri, construcții etc.) Care este foarte întins, care se întinde până departe; de mari dimensiuni, de mari proporții. ♦ (Despre abstracte) De mare anvergură, de amploare; bogat; complex. – Din fr. vaste, lat. vastus.

vast (Dicționar de neologisme, 1986)
VÁST, -Ă adj. Întins, de dimensiuni foarte mari, de mari proporții. ♦ Complex; care se extinde în multe domenii. [< fr. vaste, it. vasto, lat. vastus].

vast (Marele dicționar de neologisme, 2000)
VAST, -Ă adj. de dimensiuni, de proporții foarte mari; întins, larg. ◊ spațios. ◊ care se extinde în multe domenii; complex, bogat. (< fr. vaste, lat. vastus)

vast (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
vast s. m. – 1. Pumn, mînă. – 2. Lovitură de pumn. Țig. vast (Graur 194; Juilland 179). Cuvînt de argou, der. văstui, vb. (a pălmui); văstuială, s. f. (bătaie).

vast (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vast adj. m., pl. vaști; f. vástă, pl. váste

vast (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
vast, vasturi s. n. (intl.) buzunar cu bani.

vast (Dicționaru limbii românești, 1939)
*vast, -ă adj. (lat. vastus, devastat, imens). Întins, imens: vastu ocean. Fig. Colosal, nemărginit: proĭect vast, cultură vastă.

vast (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vast a. 1. care este de o foarte mare întindere: șesuri vaste; bogăția cea splendidă și vastă Em.; fig. proiecte vaste; 2. care îmbrățișează multe lucruri: spirit vast.

vast (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VAST, -Ă, vaști, -ste, adj. (Despre spații, terenuri, construcții etc.) Care este foarte întins, care se întinde până departe; de mari dimensiuni, de mari proporții. ♦ (Despre abstracte) De mare anvergură, de amploare; bogat; complex. — Din fr. vaste, lat. vastus.