vanturatura - explicat in DEX



vânturătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VÂNTURĂTÚRĂ, vânturături, s. f. Vânturare; (concr.) ceea ce rămâne (ca impuritate) după vânturarea semințelor; pleavă. – Vântura + suf. -ătură.

Alte cuvinte din DEX

VANTURATOR VANTURATOARE VANTURATIE « »VANTUREL VANTURELE VANTUROS