vantoaica - explicat in DEX



vântoaică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VÂNTOÁICĂ s. f. (În superstiții) Duh rău, care dezlănțuie furtuni. – Vânt + suf. -oaică.

Alte cuvinte din DEX

VANTISOR VANTICEL VANTARAIE « »VANTOAIE VANTOASA VANTOASE