vagmistru - explicat in DEX

vagmistru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
VAGMÍSTRU, vagmiștri, s. m. (Înv.) Grad de sergent-major de cavalerie sau de artilerie; persoană care avea acest grad si care se ocupa cu administrarea unui escadron sau a unei baterii. – Din rus. vahmistr, germ. Wachtmeister.

vagmistru (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
vagmístru (-ștri), s. m. – Plutonier de cavalerie, sergent major. – Var. vahmistru. Germ. Wachtmeister, prin intermediul rus. vachmistrŭ (Tiktin; Sanzewitsch 212).

vagmistru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
vagmístru (înv.) s. m., art. vagmístrul; pl. vagmíștri, art. vagmíștrii

vagmistru (Dicționaru limbii românești, 1939)
vágmistru și -ístru m. (rus. váhmistr [d. germ. wacht-meister, maestru orĭ șefu străjiĭ, și wagen-meister, șefu căruțelor]. V. barabaftă). Vechĭ (vahm-). Subofițer de cazacĭ. Sec. 19-1910. Sergent major de cavalerie saŭ de artilerie (azĭ înlocuit cu plotonieru [!] major).

vagmistru (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
vagmistru m. sergent-major de cavalerie și artilerie, însărcinat a conduce adminitrațiunea unui escadron sau a unei baterii. [Rus. VAHMISTRŬ (din nemț. Wachtmeister)].

vagmistru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
VAGMÍSTRU, vagmiștri, s. m. (înv.) Grad de sergent-major de cavalerie sau de artilerie care se ocupa cu administrarea unui escadron sau a unei baterii; persoană care avea acest grad. — Din rus. vahmistr, germ. Wachtmeister.