urban (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)URBÁN, -Ă, urbani, -e, adj. Care ține de oraș, privitor la oraș; orășenesc. ♦
Fig. (Despre atitudinea sau modul de comportare al cuiva) Care dă dovadă de urbanitate; politicos, civilizat. – Din
fr. urbain, lat. urbanus.urban (Dicționar de neologisme, 1986)URBÁN, -Ă adj. 1. Referitor la oraș, din oraș; orășenesc.
2. (
Fig.; despre atitudine, mod de comportare) Politicos, amabil, binecrescut. [< lat.
urbanus <
urbs – oraș, cf. it.
urbano].
urban (Marele dicționar de neologisme, 2000)URBÁN, -Ă adj. 1. referitor la oraș; orășenesc. 2. (fig.; despre atitudine, comportare) politicos, bine crescut, civilizat. (< fr.
urbain, lat.
urbanus)
urban (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)URBAN, numele a opt papi. Mai importanți:
I. U. II (
Oddo de Châtillon) (1088-1099). A continuat politica antiimperială promovată de papa Grigore VII, a fost inițiatorul primei cruciade, predicate în Conciliul de la Clermont (1095) și a susținut eforturile creștinilor de a recuceri de la mauri
terit. în
Pen. Iberică.
2. U VI (
Bartolomeo Prignano) (1378-1389). Alegerea sa a marcat începutul Marii Schisme din Biserica Catolică.
3. U VIII (
Maffeo Barberini) (1623-1644). A susținut, în cadrul Războiului de 30 de Ani, politica antihabsburgică a Franței. Fondatorul Colegiului „De Propaganda Fide” (1627). A condamnat
jansenismul. Inițiator al construirii palatului Barberini din Florența.
urban (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)URBAN, Charles (1867-1942), producător și inventator american. Unul dintre pionierii industriei cinematografice britanice. Inventator al aparatului de proiecție numit Bioscop (1902) și al procedeului Kinemacolor (1906), produce și realizează numeroase documentare, filme de actualitate, filme de călătorie și științifice.
urban (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)URBÁN, -Ă (‹
fr.;
lat. urbanus ‹
urbs, „oraș”, „cetate”)
adj. Care ține de oraș, privitor la oraș; orășenesc. ♦
Fig. (Despre comportare) Politicos, amabil, bine crescut. ◊
Topoclimat u. = topoclimat influențat de condițiile specifice marilor orașe: modificarea bilanțului radiativ datorită ponderii mari a suprafețelor construite sau asfaltate, adăpost față de vânt, existența unei „cupole” de poluare care care învăluie orașul (limitând pătrunderea radiației ultraviolete și determinând existența unui număr mai mare de nuclee de condensare, deci și o frecvență sporită a precipitațiilor). În general, orașele apar ca „insule de căldură” în raport cu regiunile învecinate.
urban (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)urbán adj. m.,
pl. urbáni; f. urbánă, pl. urbáneurban (Dicționaru limbii românești, 1939)*urbán, -ă adj. (lat.
urbanus). Orășenesc:
comună urbană. Fig. Cĭoplit, politicos:
om urban, purtare urbană. V.
rural, rustic.urban (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)urban a. ce ține de oraș, din oraș:
comună urbană, credit urban.urban (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Urban m. nume a 8 papi dintre cari URBAN II, predică prima cruciată la conciliul din Clermont (1088-1099) și URBAN VI, sub care se începu marea schismă din Occident (1378-1389).