urale (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)URÁLE s. n. pl. Strigăte de entuziasm, de adeziune, de aprobare etc.; aclamație. – De la
ura1.urale (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!urále s. f. pl.urale (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)URÁLE s. n. pl. Strigăte de entuziasm, de adeziune, de aprobare etc.; aclamație. — De la
ura1.