ungulat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UNGULÁT, ungulate, s. n. (
Zool.) Copitat. – Din
lat. ungulata, fr. ongulés.ungulat (Dicționaru limbii românești, 1939)*ungulát, -ă adj. (lat.
ungulatus, d.
úngula, unghie).
Zool. Care are picĭoru terminat pintr´o [!] copită saŭ doŭă, ca
calu saŭ ca
bou. S. n., pl.
e. O diviziune de mamifere care cuprinde perisodáctilele și artiodáctilele.
ungulat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UNGULÁT, ungulate, s. n. (
Zool.) Copitat. —
Din lat. ungulata, fr. ongules.