unghiuță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) UNGHIÚȚĂ,unghiuțe, s. f. Diminutiv al lui unghie; unghioară, unghișoară. [Pr.: -ghi-u-] – Unghie + suf. -uță.
unghiuță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) unghiúță(-ghi-u-) s. f., g.-d. art. unghiúței; pl. unghiúțe
unghiuță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) UNGHIÚȚĂ,unghiuțe, s. f. Diminutiv al lui unghie; unghioară, unghișoară. [Pr.: -ghi-u-] — Unghie + suf. -uță.