umidifug (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)UMIDIFÚG, -Ă, umidifugi, -ge, adj. (Despre materiale) Care nu poate fi umezit, care nu se umezește. – Din
fr. humidifuge.umidifug (Dicționar de neologisme, 1986)UMIDIFÚG, -Ă adj. (
Despre un material) Care nu se poate umezi. [< fr.
humidifuge, cf. lat.
humidus – umed,
fugare – a îndepărta].
umidifug (Marele dicționar de neologisme, 2000)UMIDIFÚG, -Ă adj. (despre un material) care nu se umezește. (< fr.
humidifuge)
umidifug (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)umidifúg adj. m.,
pl. umidifúgi; f. umidifúgă, pl. umidifúgeumidifug (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)UMIDIFÚG, -Ă, umidifugi, -ge, adj. (Despre materiale) Care nu poate fi umezit, care nu se umezește. — Din
fr. humidifuge.