ultraviolet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ULTRAVIOLÉT, -Ă, ultravioleți, -te, adj. (Despre radiațiile electromagnetice; și substantivat,
f. pl.) Care are lungimea de undă mai mică decât lungimea de undă minimă a radiațiilor vizibile. [
Pr.:
-vi-o-] – Din
fr. ultraviolet.ultraviolet (Dicționar de neologisme, 1986)ULTRAVIOLÉT, -Ă adj. Raze ultraviolete (și
s.f. pl.) = radiații electromagnetice invizibile, asemănătoare luminii, dar de o frecvență mai mare, situate în spectru dincolo de violet. //
s.n. Domeniu spectral corespunzător radiațiilor ultraviolete. [Pron.
-vi-o-. / cf. fr.
ultraviolet].
ultraviolet (Marele dicționar de neologisme, 2000)ULTRAVIOLÉT, -Ă I.
adj. (despre radiații electromagnetice; și s. f. pl.) a căror lungime de undă se situează dincolo de extremitatea violetă a spectrului. II. s. n. domeniu spectral corespunzător radiațiilor ultraviolete. (< fr.
ultraviolet)
ultraviolet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ultraviolét (-vi-o-) adj. m.,
pl. ultravioléți; f. ultraviolétă, pl. ultravioléteultraviolet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ULTRAVIOLÉT, -Ă, ultravioleți, -te, adj. (Despre radiațiile electromagnetice; și substantivat,
f. pl.) Care este situat dincolo de marginea violetă a spectrului luminii. [
Pr.: -
vi-o-] — Din
fr. ultraviolet.