uliță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÚLIȚĂ, ulițe, s. f. 1. Drum îngust care străbate un sat (rar un oraș), mărginit de o parte și de alta de case;
p. ext. stradă. ◊
Expr. A bate ulițile = a umbla fără rost, haimana; a hoinări.
2. (Colectiv) Oamenii care locuiesc în casele de pe uliță (
1). [
Pl. și
uliți] – Din
sl. ulica.