turca(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TÚRCA s. f. art. (Pop.) Capră (I 2), brezaie (1). – Et. nec.
turca(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) !túrca (dans) s. f. art., neart. túrcă, g.-d. art. túrcii
turca(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TÚRCA s. f. art. (Pop.) Capră (3), brezaie (1). — Et. nec.