tunsoare - explicat in DEX

tunsoare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TUNSOÁRE, tunsori, s. f. Tuns¹; fel de a (se) tunde; tunsură. – Tuns² + suf. -oare.

tunsoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tunsoáre s. f., g.-d. art. tunsórii; pl. tunsóri

tunsoare (Dicționaru limbii românești, 1939)
tunsoáre f., pl. orĭ. Acțiunea saŭ felu de a tunde.

tunsoare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
tunsoare f. tunsul oilor și timpul când se face.

tunsoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TUNSOÁRE, tunsori, s. f. Tuns¹; fel de a (se) tunde; tunsură. — Tuns² + suf. -oare.