tulipă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TULÍPĂ, tulipe, s. f. (
Bot.) Lalea. – Din
fr. tulipe.tulipă (Dicționar de neologisme, 1986)TULÍPĂ s.f. (
Liv.) Plantă erbacee bulboasă, cu flori în formă de cupe, colorate în alb, galben, roșu, violet etc.; (
pop.) lalea. [< fr.
tulipe].
tulipă (Marele dicționar de neologisme, 2000)TULÍPĂ s. f. plantă erbacee bulboasă, cu flori în formă de cupe, colorate în alb, galben, roșu, violet etc.; lalea. (< fr.
tulipe)
tulipă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tulípă (rar)
s. f.,
g.-d. art. tulípei; pl. tulípetulipă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TULÍPĂ, tulipe, s. f. (
Bot.; rar) Lalea. — Din
fr. tulipe.