tuleu - explicat in DEX

tuleu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TULÉU, tulei, s. m. 1. Tulpina unor plante (mai ales a porumbului); partea rămasă din tulpină a unor plante după recoltare. 2. Soi de prun cu coroana piramidală, cu fructul mare, de formă ovoidă alungită, de culoare vânătă. [Pl. și: (n) tuleie] – Cf. știulete.

tuleu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tuléu (tulpina porumbului, soi de prune) s. m./s. n., art. tuléul; pl. tuléi/tuléie

tuleŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
tuléŭ, V. tuleĭ.

tuleu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TULÉU, tulei, s. m. 1. Tulpina unor plante (mai ales a porumbului); partea rămasă din tulpină a unor plante după recoltare. 2. Soi de prun cu coroana piramidală, cu fructul mare, de formă ovoidă alungită, de culoare vânătă. [Pl. și: (n.) tuleie] — Cf. știulete.