tușinătură - explicat in DEX

tușinătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TUȘINĂTÚRĂ, tușinături, s. f. (Reg.) Lână scurtă (de calitate inferioară) obținută prin tușinarea oilor. – Tușina + suf. -ătură.

tușinătură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tușinătúră (reg.) s. f., g.-d. art. tușinătúrii; pl. tușinătúri

tușinătură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TUȘINĂTÚRĂ, tușinaturi, s. f. (Reg.) Lână scurtă (de calitate inferioară) obținută prin tușinarea oilor. — Tușina + suf. -ătură.