tristih (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRISTÍH, tristihuri, s. n. (
Lit.) Strofă de trei versuri. –
Cf. gr. tristihos, it. tristico.tristih (Dicționar de neologisme, 1986)TRISTÍH s.n. Strofă formată din trei versuri. [Cf. it.
tristico, gr.
tristichon].
tristih (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRISTÍH, -Ă I.
adj. 1. (despre celule) dispus în trei rânduri sau serii. 2. (despre frunze, muguri) așezat pe șiruri longitudinale. II. s. n. strofă din trei versuri. (< it.
tristico, lat.
tristichus)
tristih (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRISTÍH, tristihuri, s. n. Strofă de trei versuri. —
Cf. gr. tristihos, it.
tristico.