trifidă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRIFÍDĂ, trifide, adj. (Despre frunze) Care este împărțită sau despicată în trei părți până la mijlocul lungimii sau lățimii sale. – Din
fr. trifide.trifidă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)trifídă adj. f.,
pl. trifídetrifidă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRIFÍDĂ, trifide, adj. (Despre frunze) Care este împărțită sau despicată în trei părți până la mijlocul lungimii sau lățimii sale. — Din
fr. trifide.