tribologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRIBOLOGÍE s. f. Studiul problemelor de frecare și uzare a mecanismelor. – Din
fr. tribologie, engl. tribology.tribologie (Dicționar de neologisme, 1986)TRIBOLOGÍE s.f. Știința și tehnologia interacțiunii dintre două suprafețe în contact aflate în mișcare relativă; știința frecării. [Gen.
-iei. / < engl.
tribology, cf. gr.
tribein – a freca,
logos – știință].
tribologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRIBOLOGÍE s. f. știința și tehnologia interacțiunii dintre două suprafețe în contact în mișcare relativă. (< fr.
tribologie, engl.
tribology)
tribologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRIBOLOGÍE s. f. Studiul problemelor de frecare și uzare a mecanismelor. — Din
fr. tribologie, engl. tribology.