tratative (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRATATÍVE s. f. pl. Schimb de păreri, discuții, negocieri purtate între două sau mai multe părți interesate, cu scopul de a se ajunge la o înțelegere, la un acord; tratație (
2). – Din
it. trattative.tratative (Dicționar de neologisme, 1986)TRATATÍVE s.f.pl. Discuții, negocieri între două sau mai multe părți interesate cu scopul de a se ajunge la o înțelegere. [< it.
tratative].
tratative (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRATATÍVE s. f. pl. discuții, negocieri între două sau mai multe părți interesate cu scopul de a se ajunge la o înțelegere. (< it.
trattative)
tratative (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tratatíve s. f. pl.tratative (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRATATÍVE s. f. pl. Schimb de păreri, discuții, negocieri purtate între două sau mai multe părți interesate, cu scopul de a se ajunge la o înțelegere, la un acord; tratație (
2). — Din
it. trattative.