transhumant - explicat in DEX

transhumant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRANSHUMÁNT, -Ă, transhumanți, -te, adj. Care practică transhumanța. ♦ (Despre animale) Care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri, în vederea asigurării hranei necesare. – Din fr. transhumant.

transhumant (Dicționar de neologisme, 1986)
TRANSHUMÁNT, -Ă adj. (Despre o populație de păstori) Care practică transhumanța. ♦ (Despre animale) Care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri. [< fr. transhumant].

transhumant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRANSHUMÁNT, -Ă adj. (despre populații) care practică transhumanța. ◊ (despre animale) care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri. ◊ (despre îndeletniciri) cu caracter de transhumanță. (< fr. transhumant)

transhumant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
transhumánt (trans-hu-) adj. m., pl. transhumánți; f. transhumántă, pl. transhumánte

transhumant (Dicționaru limbii românești, 1939)
*transhumánt, -ă adj. (d. transhumez; fr. transhumant, sp. transhumante). Care transhumează.

transhumant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
transhumant a. ce ține de transhumanța: vieața transhumantă a păstorilor carpatini.

transhumant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRANSHUMÁNT, -Ă, transhumanți, -te, adj. Care practică transhumanța. ♦ (Despre animale) Care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri, în vederea asigurării hranei necesare. — Din fr. transhumant.