tranchilizant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRANCHILIZÁNT, -Ă, tranchilizanți, -te, adj.,
s. n. (Substanță, medicament) care produce o stare de calm, de indiferență. – Din
fr. tranquillisant.tranchilizant (Dicționar de neologisme, 1986)TRANCHILIZÁNT, -Ă adj., s.n. (Medicament) cu acțiune deconectantă, reducând starea de tensiune psihică, anxietatea, fără a produce somn; calmant. [< fr.
tranquillisant].
tranchilizant (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRANCHILIZÁNT, -Ă adj., s. n. (medicament) care liniștește, relaxează; calmant. (< fr.
tranquillisant)
tranchilizant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tranchilizánt1 adj. m.,
pl. tranchilizánți; f. tranchilizántă, pl. tranchilizántetranchilizant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tranchilizánt2 s. n.,
pl. tranchilizántetranchilizant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRANCHILIZÁNT, -Ă, tranchilizanți, -te, adj.,
s. n. (Substanță, medicament) care liniștește, care relaxează. — Din
fr. tranquillisant.