trambulină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRAMBULÍNĂ, trambuline, s. f. 1. (La natație) Dispozitiv alcătuit dintr-un postament pe care este fixată la un capăt o scândură orizontală foarte flexibilă, de pe care se sare în apă.
2. (La schi) Construcție în plan înclinat terminată cu o platformă elastică, de pe care sportivii își iau elanul spre a zbura cât mai departe. – După
germ. Trampoline.trambulină (Dicționar de neologisme, 1986)TRAMBULÍNĂ s.f. Instalație specială pentru sărituri în apă, cu schiurile etc. [< germ.
Trampoline, cf. it.
trampolino].
trambulină (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRAMBULÍNĂ s. f. instalație specială pentru sărituri în apă, cu schiurile etc. (după germ.
Trampolin, it.
trampolino)
trambulină (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)trambulínă (-ne), s. f. – Aparat de gimnastică care servește la sărituri. –
Var. trampolin(ă). It. trampolino, cf. germ. Trampolin.trambulină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)trambulínă s. f.,
g.-d. art. trambulínei; pl. trambulínetrambulină (Dicționaru limbii românești, 1939)*trambulínă, V.
trampolin.trambulină (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)trambulină f. scândură înclinată de pe care se saltă în apă la înnotat. [Cf. it. TRAMPOLINO].
trambulină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRAMBULÍNĂ, trambuline, s. f. 1. (La natație) Instalație prevăzută cu un postament și un dispozitiv de care se fixează o scândură elastică, servind pentru sărituri artistice în apă.
2. (La schi) Instalație în forma unei pante, servind la executarea săriturii în lungime. — După
germ. Trampoline.