trambala - explicat in DEX

trambala (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRAMBALÁ, trambalez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A (se) duce, a (se) muta, a (se) deplasa de colo până colo (fără rost). – După fr. trimbaler.

trambala (Dicționar de neologisme, 1986)
TRAMBALÁ vb. I. refl., tr. (Fam.) A (se) muta, a (se) deplasa dintr-o parte în alta fără rost. [După fr. trimbaler].

trambala (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRAMBALÁ vb. tr., refl. (fam.) a (se) deplasa dintr-o parte în alta. (după fr. trimbaler)

trambala (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
trambalá (-léz, -át), vb. – A umbla de colo colo (fără rost). Fr. trimbaler.

trambala (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
trambala, trambalez I. v. t. a duce, a muta, a deplasa II. v. r. 1. a se duce, a se muta, a se deplasa de colo până colo fără rost 2. a se deplasa în condiții dificile

trambala (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
trambalá (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 trambaleáză

trambala (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRAMBALÁ, trambalez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A (se) duce, a (se) muta, a (se) deplasa de colo până colo (fără rost). — După fr. trimbaler.