tonomat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TONOMÁT, tonomate. s. n. Pick-up semiautomat care se declanșează cu ajutorul unei monede sau al unui jeton și care are un sistem selector de discuri. – Din
germ. Tonomat.tonomat (Dicționar de neologisme, 1986)TONOMÁT s.n. Aparat cu discuri muzicale care se schimbă automat prin introducerea unei fise, folosit mai ales la baruri și restaurante. [< germ.
Tonomat].
tonomat (Marele dicționar de neologisme, 2000)TONOMÁT s. n. aparat cu discuri muzicale care se schimbă automat prin introducerea unei fise, în baruri și restaurante; juke-box. (< germ.
Tonomat)
tonomat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tonomát s. n.,
pl. tonomátetonomat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TONOMÁT, tonomate, s. n. Pick-up semiautomat care se declanșează cu ajutorul unei monede sau al unui jeton și care are un sistem selector de discuri. — Din
germ. Tonomat.