tomberon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TOMBERÓN, tomberoane, s. n. Recipient (de tablă) în formă de semicilindru montat pe o osie cu două roți, care se folosește la transportarea pe distanțe mici a materialelor de construcție, a gunoaielor etc. (și care se descarcă prin răsturnare în jurul osiei sale). [
Var.: (
pop.)
tumbărắu s. n.] – După
fr. tombereau.tomberon (Dicționar de neologisme, 1986)TOMBERÓN s.n. Cutie cu fundul rotunjit, montată pe o osie cu două roți, folosită la transportarea pe distanțe mici a materialelor de construcție, a gunoaielor etc. [Cf. fr.
tombereau].
tomberon (Marele dicționar de neologisme, 2000)TOMBERÓN s. n. cutie cu fundul rotunjit, montată pe o osie cu două roți, la transportarea pe distanțe mici a materialelor de construcție, a gunoaielor etc. (după fr.
tombereau)
tomberon (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)tomberón (-oáne), s. n. – Cutie de tablă montată pe o osie cu două roți pentru a transporta materiale, gunoaie etc. –
Var. tîmbărău. Fr. tombereau (Graur,
BL, XIV, 112).
tomberon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tomberón s. n.,
pl. tomberoánetomberon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TOMBERÓN, tomberoane, s. n. Recipient (de tablă) în formă de semicilindru montat pe o osie cu două roți, care se folosește la transportarea pe distanțe mici a materialelor de construcție, a gunoaielor etc. (și care se descarcă prin răsturnare în jurul osiei sale). [
Var.: (
pop.)
tumbărắu s. n.] — După
fr. tombereau.