tombateră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TOMBATÉRĂ, tombatere, s. f. Acoperământ al capului sau îmbrăcăminte de modă orientală, care se purta în trecut. ♦
Fig. Persoană cu idei învechite, retrograde. [
Var.: (
înv.)
tompatéră s. f.] – Din
ngr. ton patéra „[care imită] pe tata”.