toluen (Marele dicționar de neologisme, 2000)TOLUÉN s.n. Hidrocarbură aromatică lichidă, incoloră, inflamabilă, din gudroanele de huilă, folosit ca solvent, la fabricarea unor coloranți, medicamente, etc.; metilbenzen. [Sil.
-lu-en] (din fr.
toluène)
toluen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TOLUÉN s. n. Hidrocarbură aromatică lichidă, incoloră, inflamabilă, din seria benzenului, extrasă din gazele de cocserie și din gudroanele cărbunilor de pământ și întrebuințată la prepararea unor coloranți, a unor medicamente etc. [
Pr.:
-lu-en] – Din
fr. toluène.toluen (Dicționar de neologisme, 1986)TOLUÉN s.n. Hidrocarbură lichidă, incoloră, inflamabilă, care se extrage din gudronul de huilă; metilbenzen. [Pron.
-lu-en. / < fr.
toluène].
toluen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)toluén (-lu-en) s. n.toluen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TOLUÉN s. n. Hidrocarbură aromatică lichidă, incoloră, inflamabilă, din seria benzenului, extrasă din gazele de cocserie și din gudroanele cărbunilor de pământ și folosită la prepararea unor coloranți, a unor medicamente etc. [
Pr.: -
lu-en] — Din
fr. toluène.