tobaș(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TOBÁȘ,tobași, s. m. (Reg.) Toboșar. [Var.: dobáș s. m.] – Tobă + suf. -aș.
tobaș(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) tobáș (reg.) s. m., pl. tobáși
tobaș(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TOBÁȘ,tobași, s. m. (Reg.) Toboșar. [Var.: dobáș s. m.] — Tobă + suf. -aș.