titra - explicat in DEX

titra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TITRÁ, titrez, vb. I. Tranz. 1. A determina proporția de aur, de argint etc. dintr-un aliaj. 2. A determina prin analiză volumetrică concentrația unei soluții. – Din fr. titrer.

titra (Dicționar de neologisme, 1986)
TITRÁ vb. I. tr. 1. A determina proporția de aur, de argint etc. dintr-un aliaj. 2. A determina proporția componenților dintr-o substanță. [< fr. titrer].

titra (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TITRÁ vb. tr. 1. a da, a acorda un titlu (1, 2). 2. (despre ziare) a pune un titlu. 3. (chim.) a determina titrul unei soluții, unui aliaj. 4. (cinem.) a imprima pe peliculă traducerea dialogurilor din versiunea originală a unui film. (< fr. titrer)

titra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
titrá (a ~) (ti-tra) vb., ind. prez. 3 titreáză

titra (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TITRÁ, titrez, vb. I. Tranz. 1. A determina proporția de aur, de argint etc. dintr-un aliaj. 2. A determina prin analiză volumetrică concentrația unei soluții. 3. A da un titlu (într-un ziar, într-o revistă etc.). — Din fr. titrer.