tisular (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TISULÁR, -Ă, tisulari, -e, adj. (
Anat.) Care aparține țesuturilor, privitor la țesuturi. – Din
fr. tissulaire.tisular (Dicționar de neologisme, 1986)TISULÁR, -Ă adj. (
Anat.) Referitor la țesuturi, al țesuturilor. [Cf. fr.
tissulaire].
tisular (Marele dicționar de neologisme, 2000)TISULÁR, -Ă adj. (anat.) referitor la țesuturi. (< fr.
tissulaire)
tisular (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tisulár adj. m.,
pl. tisulári; f. tisuláră; pl. tisuláretisular (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TISULÁR, -Ă, tisulari, -e, adj. (
Anat.) Care aparține țesuturilor, privitor la țesuturi. — Din
fr. tissulaire.