timpanist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TIMPANÍST, -Ă, timpaniști, -ste, s. m. și
f. Membru al unei orchestre care bate timpanul (
2). – Din
it. timpanista.timpanist (Dicționar de neologisme, 1986)TIMPANÍST, -Ă s.m. și f. Muzicant care bate timpanul (2) într-o orchestră. [Cf. fr.
tympaniste, it.
timpanista].
timpanist (Marele dicționar de neologisme, 2000)TIMPANÍST, -Ă s. m. f. muzicant care bate timpanul
1 (3) într-o orchestră. (< it.
timpanista)
timpanist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)timpaníst s. m.,
pl. timpaníștitimpanist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TIMPANÍST, -Ă, timpaniști, -ste, s. m. și
f. Membru al unei orchestre care bate timpanul (
2). — Din
it. timpanista.