țigănie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȚIGĂNÍE, țigănii, s. f. 1. Totalitatea țiganilor care locuiesc la un loc; țigănime;
p. ext. cartier într-o localitate în care locuiesc țigani.
2. Fig. Faptă, manieră condamnabilă.
3. Fig. Gălăgie, hărmălaie, scandal. –
Țigan +
suf. -ie.