termidorian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERMIDORIÁN, -Ă, termidorieni, -e, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. (La
pl.) Nume dat participanților la lovitura de stat din Franța de la 9 termidor, anul II (27 iulie 1794).
2. Adj. Din 9 termidor, anul II. [
Pr.:
-ri-an] – Din
fr. thermidorien.termidorian (Dicționar de neologisme, 1986)TERMIDORIÁN, -Ă adj. Referitor la evenimentele din 9 termidor (căderea lui Robespierre). //
s.m. și f. pl. Nume dat în timpul revoluției din Franța participanților la lovitura de stat din 9 termidor (27 iulie 1794), care a răsturnat dictatura iacobină. [Pron.
-ri-an, pl.
-ieni, -iene. / < fr.
thermidorien].
termidorian (Marele dicționar de neologisme, 2000)TERMIDORIÁN, -Ă I.
adj. referitor la evenimentele din 9 termidor (căderea lui Robespierre). II. s. m. f. pl. nume dat în timpul revoluției burgheze din Franța participanților la lovitura de stat din 9 termidor (2
7 iulie 179
4), care a răsturnat dictatura iacobină. (< fr.
thermidorien)
termidorian (Dicționaru limbii românești, 1939)*termidorián, -ă adj. Relativ la evenimentele de la 9 Termidor din anu II. Subst. Partizan al celor care, la 9 Termidor, l-aŭ răsturnat pe ferocele Robespierre.
termidorian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!termidorián (-ri-an) adj. m.,
s. m.,
pl. termidoriéni (-ri-eni); adj. f.,
s. f. termidoriánă, pl. termidoriéne termidorian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TERMIDORIÁN, -Ă, termidorieni, -e, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. (La
pl.) Nume dat participanților la lovitura de stat din Franța de la 9 termidor, anul II (27 iulie 1794).
2. Adj. Din 9 termidor, anul II. [
Pr.: -
ri-an] — Din
fr. thermidorien.