terină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERÍNĂ, terine, s. f. (
Livr.) Vas de pământ smălțuit folosit în bucătărie pentru fierberea, coptul sau păstrarea alimentelor. – Din
fr. terrine.terină (Dicționar gastronomic explicativ, 2003)TERÍNĂ, terine, s.f. În gastronomie, pateu copt într-un vas special cu capac (chiar terină, sau vas de fontă), servit rece, feliat; fr.
terrine. V. pateu.
terină (Dicționar de neologisme, 1986)TERÍNĂ s.f. (
Franțuzism) Supieră de pământ ars. ♦ Vas de pământ pentru încolțirea semințelor în floricultură. ♦ Vas de pământ în care se fierbe sau se păstrează carnea. [Cf. fr.
terrine, it.
terrina].
terină (Marele dicționar de neologisme, 2000)TERÍNĂ s. f. supieră de pământ ars. ◊ vas de pământ pentru încolțirea semințelor în floricultură. ◊ vas de pământ sau smălțuit în care se fierb, se coc sau se păstrează alimente. (< fr.
terrine)
terină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TERÍNĂ, terine, s. f. (
Livr.) Vas de pământ smălțuit folosit în bucătărie pentru fierberea, coptul sau păstrarea alimentelor. — Din
fr. terrine.