tensiona (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TENSIONÁ, tensionez, vb. I.
Tranz. A întinde fibre, coarde elastice. ♦
Fig. A produce încordare psihică. [
Pr.:
-si-o-] – Din
fr. tensionner.tensiona (Dicționar de neologisme, 1986)TENSIONÁ vb. I. tr. 1. (
Tehn.) A întinde.
2. A produce încordare, tensiune. [Pron.
-si-o-. / < fr.
tensionner].
tensiona (Marele dicționar de neologisme, 2000)TENSIONÁ vb. tr. 1. a întinde fibre, coarde elastice (prin procedee mecanice). 2. a produce încordare. (< fr.
tensionner)
tensiona (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TENSIONÁ, tensionez, vb. I.
Tranz. A întinde fibre, coarde elastice. ♦
Fig. A produce încordare psihică. [
Pr.: -
si-o-] — Din
fr. tensionner.