tensiometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TENSIOMÉTRU, tensiometre, s. n. 1. Aparat de măsurat tensiunea superficială a unui lichid.
2. Aparat cu ajutorul căruia se înregistrează tensiunea arterială. [
Pr.:
-si-o-] – Din
fr. tensiomètre.tensiometru (Dicționar de neologisme, 1986)TENSIOMÉTRU s.n. 1. Aparat folosit pentru măsurarea tensiunii superficiale a lichidelor.
2. Aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale; sfigmometru.
3. Instrument pentru măsurarea deformărilor unui corp supus la tensiuni exterioare. [Pron.
-si-o-. / < fr.
tensiomètre].
tensiometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)TENSIOMÉTRU s. n. 1. aparat în tensiometrie. 2. sfigmomanometru. 3. instrument pentru măsurarea deformărilor unui corp supus la tensiuni exterioare. (< fr.
tensiomètre)
tensiometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tensiométru (-si-o-me-tru) s. n.,
art. tensiométrul; pl. tensiométretensiometru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TENSIOMÉTRU, tensiometre, s. n. 1. Aparat de măsurat tensiunea superficială a unui lichid.
2. Aparat cu ajutorul căruia se înregistrează tensiunea arterială. [
Pr.: -
si-o-] — Din
fr. tensiomètre.