tendențiozitate - explicat in DEX

tendențiozitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TENDENȚIOZITÁTE s. f. Însușirea de a fi tendențios; tendenționism. [Pr.: -ți-o-] – Tendențios + suf. -itate.

tendențiozitate (Dicționar de neologisme, 1986)
TENDENȚIOZITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este tendențios; tendenționism. [Pron. -ți-o-. / cf. it. tendenziosità].

tendențiozitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TENDENȚIOZITÁTE s. f. faptul de a fi tendențios. (< it. tendenziosità)

tendențiozitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tendențiozitáte (-ți-o-) s. f., g.-d. art. tendențiozitắții

tendențiozitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TENDENȚIOZITÁTE s. f. Însușirea de a fi tendențios; tendenționism. [Pr.: -ți-o-] — Tendențios + suf. -itate.