tendar - explicat in DEX

tendar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TENDÁR, tendare, s. n. 1. Bară folosită la susținerea tendei. 2. Grindă folosită la susținerea capetelor bărcilor de serviciu sau de salvare de pe o navă. – Tendă + suf. -ar.

tendar (Dicționar de neologisme, 1986)
TENDÁR s.n. (Mar.) Bară metalică sau de lemn pe care se sprijină partea de mijloc a unei tende. [< tendă + -ar].

tendar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TENDÁR s. n. (mar.) 1. bară metalică sau de lemn care sprijină partea de mijloc a tendei. 2. grindă pentru susținerea capotelor bărcilor de salvare de pe o navă. (< tendă + -ar)

tendar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tendár (bară de susținere) s. n., pl. tendáre

tendar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TENDÁR, tendare, s. n. 1. Bară folosită la susținerea tendei. 2. Grindă folosită la susținerea capetelor bărcilor de serviciu sau de salvare de pe o navă. — Tendă + suf. -ar.